Welcome back!

Ma gandesc sa scot de la naftalina blogul de fata in o noua forma…

Curand!

record

*am observat ca initial am postat articolul pe blogul smartini in loc sa o fac aici. este din 15 august.*

Multumesc pentru mesajele de incurajare. M-am mai calmat un pic legat de subiectul “ratacirii” banilor.

Am intrat pe hotnews si am vazut ce temperaturi extreme sunt in tara. Beti apa multa! Sau mergeti la mare, faceti o baie, stati la racoare. Fugiti din oras!

Ma uit la calendar si imi dau seama ca este 15 august. Diseara se fac 14 zile de cand am plecat din tara si tot cam atatea de cand am dormit ultima oara intr-un pat sau am folosit un dus, toaleta…sa zicem privata.

Culmea, nu asta imi lipseste cel mai mult. Inveti sa te adaptezi repede si din ce in ce mai repede la stilul asta de viata. Nomad, cum a zis Toma. Ieri seara am constatat ca toata ziua trecuse fara sa port tricou pe mine. Deja acum sunt vreo 30 de ore. In afara de cand eram copil cred ca nu s-a mai intamplat de mult. Sunt curios cat pot sa imping limita. La cum arata vremea pe aici cred ca o duc ceva.

Ca sa finalizez, ce spuneam mai sus: dorul de casa mea din Bucuresti sau Constanta, de familie si de prieteni devine foarte puternic. Acum realizez de ce poarta oamenii poze sau alte lucuri care le aduc aminte de casa. Ai nevoie de o legatura cu ceva din locul din care ai plecat ca sa nu uiti, de unde vii sau cine si cum esti.

As mai filozofa dar mi-a expirat timpul la net. Plec sa imi continui circuitul: scos bani-wc-luat mobil de la incarcat-net-dush-cafea-cort (care dureaza vreo 3 ore)

Salutari tuturor! Imi e dor de toooooata lumea!

Mada, m-am intalnit cu Ala! Este foarte bine si te saluta!

mama, i’m coming home

titlul articolului este si al unei melodii pe care o ascult de obicei atunci cand ma intorc din o excursie. acum sunt in tren pe la medias. teoretic mai am vreo 6 ore pana in bucuresti ceea ce mi se pare cumva brutal de aproape. sunt obosit, tafnos si simt vum trenul ma smulge de unde imi era bine si ma arunca in oras. mai am 20 lei imprumutati de curand pe care ma gandesc sa ii investeac in o mancare infecta aici in tren. ma uit pe geam si realizez ce tara frumoasa avem si ma simt mai bine. i’m home already!

fuck!!

este joi 14 august. ieri, miercuri, 13 august, a fost ziua in care am descoperit ca nu mai am nici un ban. Nu pentru ca i-am baut sau cheltuit iresponsabil ci mi-au fost furati in mod inexplicabil. Nu va puteti imagina sentimentele prin care am trecut ieri seara si astazi dimineata. O frustrare incredibila, mai ales ca reusisem sa cheltui mai putin decat era in plan. Am trecut de la resemnare la furie, la razbunare, la disperare si iarasi la resemnare. Asta a fost aseara. Astazi am luat-o de la capat. M-am trezit plin de draci si am zis ca plec acasa de aici…

Nu mai zic ca m-am taiat rau de tot in talpa si ca de abia merg si praful si jegul de aici nu ma ajuta deloc.

Incerc sa iau totul mai in gluma si sa zic ca e si asta un test (o expresie pe care am folosito de fiecare data cand am dat peste ceva naspa) dar imi e foarte greu.

Dupa ce am facut un dus acum ma simt mai bine si m-am mai calmat.

Am vorbit cu ai mei si ma vor ajuta cu niste bani ca sa supravietuiesc si sa ma intorc acasa. Noroc cu ei pentru ca altfel nu aveam prea multe sanse.

M-am enervat de dimineata si mi-am facut bagajul si l-am dus la un fel de garderoba care e la dracu in praznic fata de cort. la vreo 800 m. O sa fac la drumuri de o sa mi se acreasca.

In fineeee, in afara ca nu mai am bani, haine curate si ca ma doare rana de la picior, ah! ca mi-au furat si cutitul meu preferat si salteaua pe care stateam, TOTUL este bine!

Ma duc sa beau o apa sa imi inec amarul!

Diseara ma duc la Kaiser Chiefs, Jamiroquai, Vitalic si Krack and Smack (nu stiu cum se scrie).

Ne mai auzim! Mesajele de incurajare sunt binevenite!

lost at sziget

sunt deja la sziget de 2 zile. nu stiu ce zi e, ce ora. am ramas eu cu tibi. acum stau intins pe o banca la o terasa oarecare. e cald, e praf, apa la dus e congel, adica exact cum e la sziget de obicei. festivalul nu si-a pierdut reputatia de a tolera drogurile usoare asa ca lumea se afuma pe aici cu spectacol. internetul ca si orice de aici e mega aglomerat deci ajung cu greu. oricum ne-au trebuit 2 zile de somn sa ne revenim dupa efortul din croatia. aici e liniste im schimb. pana cand vine seara. ne auzim curand. salutari tututor de acasa mai ales madalinei, sora mea.

Day 2…to x. Split.

Dupa mai multe calcule am ajuns la concluzia ca astazi este vineri…8 august. In seara asta se face 1 saptamana de cand am plecat.

Acum suntem in Split, un oras foarte frumos cu un centru vechi foarte bine pastrat.

Sa revenim totusi la zilele trecute…

Stiu ca am zis ca luni trebuia sa mergem pe insula Mljet. Ei bine, luni cand am ajuns in port pe la 10.00, vasul, care trebuia sa ne duca, plecase de 1 ora iar urmatorul venea pe la 14.00. Am fost un pic dezamagiti pentru ca ni se dadea programul peste cap iar Mljet era printre locurile pe care nu vroiam sa le ratam. Dupa deliberari scurte am decis sa mergem ziua urmatoare in Mljet iar luni sa o petrecem prin Dubrovnik. Acum, dupa ce am vazut si alte orase, am realizat cat de scump este de fapt Dubrovnik. Acolo dadeam pentru 1 masa in jur de 15 euro iar in rest am mancat cu maxim 8-10 euro.

Marti am stabilit ca ne trezim inuman de devreme la 6.30, strangem corturile si plecam cu masinile in port, sa prindem vasul de ora 09.00. Pe seara urma sa plecam direct spre Sibenik unde trebuia sa stam 5 nopti (intre timp au devenit 3).

De data asta am prin vasul spre Mljet, un cataraman super- Nova Ana. Din ochi cred ca prindea vreo 50 mile/ora (aprx. 80 km/h). Drumul a durat 1 ora si am coborat intrun mic port si am aflat destul de rapid ca nu am coborat unde trebuia. Intrarea in rezervatie era la 30 km si nu exista nici un mkloc de transport regulat pentru a ajunge acolo. Evident foarte enervati ca am fost penibili si am coborat in alta parte, am plecat pentru a cauta biciclete de inchiriat. Norocul a facut sa dam peste o doamna care ne-a dus la intrarea in rezervatie cu un maxi taxi, normal pentru 10 euro de persoana. Am fost sucariti tot drumul pana acolo si nu prea am vorbit. A fost o atmosfera apasatoare pentru o parte din zi. Dupa ce am ajuns in rezervatie, am inchiriat bicicletele si am inceput sa pedalam. Drumul a devenit brusc greu, cu pante de 8-10%. Intrun final, am ajuns la un lac sarat care comunica cu marea. Aici am facut o baie superba care a mai calmat spiritele si atmosfera a devenit dinou joviala asa cum trebuia sa fie. In restul zilei ne’am plimbat pe biciclete prin rezervatie si am facut bai in cele mai azure ape pe care l-am vazut in viata mea. Pozele vor fi graitoare.

Pe seara am plecat rupti de oboseala catre urmatorul loc de campare, Sibenik.

Voi sari deocamdata peste ziua de miercuri pentru ca nu am atat de mult timp la dispozitie acum.

Ieri am fost cu o salupa inchiriata in parcul national Kornati, o aglomerare de sute de insule micute. Asta a fost de departe cea mai tare zi. Pentru ca nici unul dintre noi nu avea permis de pilot, a trebuit sa inchiriem impreuna cu salupa si un skipper- un marinar pe nume Danyel. Ce surpriza avea sa fie acest om si cat de placuta. Salupa cu toate ca nu arata cine stie ce, prindea vreo 70 km/h, ceea ce pe mare este foarte bine. Gidul nostru ne’a purtat printre insule cu rabdare si gratie. Vremea era superba pentru iesit pe mare- nici un nor, nici un val, soarele stralucea puternic iar marea ni se asternea in fata. Daniel ne’a lasat la un moment dat sa conducem salupa si a fost un senzatie extraordinara. Libertate totala.

Am uitat sa mentionez ca salupa am inchiriato din Murter, un orasel cu 2000 de locuitori si 15.000 de turisti anual. Am aflat tot de la Daniel ca fiecare om din Murter are o particica din rezervatie si chiar el are insula lui. El, skipperul nostru, avea insula lui, pe care construise o casa impreuna cu tatal lui. Daniel avea si un hotel pe care il termina la anul si ne’a invitat sa mai venim pe la el. Daniel are 28 de ani si ochii albastri inundati de mare. Cand te uitai la fata lui in timp ce vorbea despre insula lui, despre barca lui, despre casa construita cu tatal lui, vedeai liniste, vedeai o viata traita cu pasiune pentru ceea ce facea. A fost o intalnire si o zi memorabila.

Astazi am plecat din Sibenik, mai devreme decat trebuia in plan. Dupa ce ne’am certat cu tipul de la receptie pentru ca vroai sa ne taxeze pentru 4 nopti cu toate ca am stat doar 3, am plecat spre Split. Diseara plecam mai departe catre Paklenica unde stam 2 nopti.

Trebuie sa plec acum. Ma asteapta 2 sandwichuri cu gem in ghiozdan (miam miam). Am reusit sa mananc in fiecare dimineata din taratzele aduse de acasa, iar in ultimele 2 zile am fost atat de vrednic incat mi’am facut si cafea dimineata pe la 7.

E o viata frumoasa aici, mancarea este fantasitica, soarele a stralucit in fiecare zi fara urme de nori.

Ne auzim curand…

In Sibenik. scurt

Sunt intrun restaurant acum in Sibenik si cei de aici au fost foarte draguti sa ma lase un pic sa intru pe internet.

Ultima oara cand am scris urma sa mergem pe insula Mljet. Ei bine, programul s’a dat un pic peste cap si a trebuit sa ne adaptam. Am ratat ferryboat-ul care trebuie sa ne duca pe insula din cauza unei informari defectuoase… Luni am stat tot in Dubrovnik si in general am facut multa plaja si am sarit de pe cateva stanci impresionante…

Ieri a fost ziua cea mai frumoasa cand am fost pe Mljet, o insula in Marea Adriatica. Am mers cu bicicleta pe insula, am ocolit cele doua lacuri sarate dupa care am facut baie in cel mai minuntat loc de pana acum. O sa vedeti in poze.

Aseara am ajuns in Sibenik, un oras spre nord fata de Split, si ne’am cazat iarasi pe pietris in campingul Solaris.

Revin cu detalii maine seara, sper. Acum ma duc sa mananc o lasagna. miam miam

pe la plaja. revin.

vremea din bucuresti m-a alungat asa ca am plecat la mare. de fapt, avand in vedere ca sunt din constanta, as putea zice ca am venit acasa, la mare. deocamdata nu am net decat pe telefon ceea ce face destul de greoi scrisul. incerc sa rezolv problema mai repede ca sa pot posta mai mult si mai des cat timp voi sta aici. ce pot sa va spun este ca pe plaja e superb: cer senin cat vezi cu ochii, adie un pic briza iar apa e…de fapt apa arata ca ociorba de legume la mal. are multe alge mici si verzi… ma duc sa fac o baie! laterz

pe drum spre vama

Suntem pe autostrada acum, in jumate din formatia care merge in Croatia. Oamenii conduc nebuneste si nu stiu daca ce ii mana este setea de mare, ura fata de oras sau faptul ca sunt iresponsabili. Ne auzim in vama diseara.